-Ia boxele și pune-ți dresul ca să mergem la lac!

-Poftim?! Nu îmi pun dresul pe căldura asta, și în nici un caz nu voi lua boxele!

Am avut cu ceva timp în urmă acest dialog cu o prietenă din Banat și ne-a luat mai mult de 5 minute pentru a ne lămuri. Se pare că de fapt voia să îmi spună ”Ia cutiile de suc și costumul de baie”, lucru ce mi se pare destul de rezonabil pentru o ieșire la lac.

Limba română este foarte unită, fără dialecte care să poată fi considerate limbi (aproape) străine. Cu toate acestea, avem o mulțime de cuvinte regionale care variază de la o regiune la alta, provocând uneori situații cu totul și cu totul amuzante. Ceea ce face diferența este accentul, care în Est este atât de puternic încât simți că ești în afara României. Dar să ne întoarcem la subiect: există 3 regiuni care folosesc foarte mult aceste cuvinte regionale: Ardealul, Maramureșul și Moldova, ceea ce face ca Muntenia să fie considerată regiunea în care se vorbește limba literară.

Ardeal

Cu toții știm că ardelenii vorbesc înceeeet, ca melcul. În plus, înainte de a merge în Ardeal prima regulă pe care ar trebui să o înveți este să spui ”Servus” în loc de ”Bună” ori ”Salut”. Iar dacă un prieten ardelean îți spune că și-a pus papucii în mijlocul iernii, stai liniștit: ei folosesc acest cuvânt pentru orice tip de încălțăminte!


Maramureș

Personal ador felul în care vorbesc în Maramureș, deși mă tem că o săptămână petrecută acolo m-ar transforma în victima supremă a dezastrelor lingvistice. Într-un loc în care ”perele” sunt ”cartofi” iar ”odor” înseamnă ”curte”, nu-i de mirare că maramureșenii ”țipă” un lucru pe care l-au ”aflat” în ”puiuț” (aceasta înseamnă de fapt că aruncă un lucru pe care l-au găsit în sertar). Și eu sunt la fel de confuză ca și tine.

Moldova

Fie că vorbim despre Moldova de la noi sau cea de peste Prut, încurcăturile lingvistice sunt ca la ele acasă în ambele regiuni. Iată câteva exemple:

Castravete=pepene
A sparge=a rupe (s-au spart pantalonii)
Pe sală=în hol (haina e pe sală)
Blană=scândură de lemn
Vârfuri despicate=vârfuri păscute
A picura=a bate
A se căzni=a se certa

Acestea sunt cele mai bune exemple pe care le-am găsit, pentru a arăta diferențele de limbă de la o regiune la alta. Recunosc, pe multe dintre ele le-am găsit pe internet, așadar îmi sunt complet noi. Totuși, pe lângă aceste regionalisme, limba este unită și deci un muntean ar putea să supraviețuiască fără cine-știe-ce probleme în Maramureș; un lucru e musai atunci când călătorești prin țară: simțul umorului. Iar pentru cei care nu duc lipsă de așa ceva, iată mai jos câteva moldovenisme haioase care ilustrează în ce fel este vorbită limba română dincolo de Prut (pentru antrenarea simțului umorului).

- Cum se zice în moldoveană la piureul de cartofi? Barabuli bătușiți.

- Ce sunt ”chiloții”? Cei care ”chilotează” avio anele.

- Cum se cheamă pe moldovenește filmul ”Salvați de clopoțel”? ”Izbăviți de tălănguță”.

- Cum spun moldovenii la lovitură de colț, în fotbal? Pălitură di ungher.

- Iar la lovitura de pedeapsă? Pălitură di osândă.

- Take the music cases and your stockings and we’ll go swimming at the lake!

- Are you kiddin’? I won’t put on my stockings when it’s so hot, and I won’t carry with me the music cases!

I once had this dialog with one of my friends from the Western part of Romania and it took us more than 5 minutes to clarify what we were both trying to say. It seems that she actually meant to say “Take some juice cans with you and your swimming suit”, which makes more sense when preparing to go to the lake.

Romanian is a very united language, with no dialects that can count as (almost) different languages. However, we do have a lot of regional words which vary from one part of the country to another, and these can be sometimes the subject of some really funny misunderstandings. What does make the difference is the accent, which in the Eastern part can be so strong, that you might feel as a foreigner in your own country. But let’s get back to the point; there are 3 regions of the country which tend to use more regional words: Western, Northern and Eastern, and that make Southern Romania the place where the “literary” language is spoken.

Ardeal (the Western part of Romania)

People who live in this area are known for their very slow pace of delivering a sentence. The first rule you must know before going there is that, when greeting someone, you must say “Servus!”. And if in the middle of the winter they say they wear slippers (papuci), don’t worry: that is the word they use for all types of shoes!

Maramureș (North Romania)

I myself love the way they speak in Maramureș, but I’m afraid that being there for one week would turn me into the supreme victim of all the language disasters. In the region where “pears” actually means “potatoes” and “gem” stands for “yard”, no wonder they can “scream” a thing that they “learned” in the “little one” (this actually means they threw away a thing they found in the drawer). Don’t be surprised, I am just as confused as you are.

Moldova (the Eastern part of Romania)

First of all, let me clarify this: there is one region in Romania called Moldova, which is located at the border with the Republic of Moldova. The last one takes its name from the historical region of Romania (Moldova), since it used to be part of our country, but now it is an independent state. I will give you now some examples of the regional words spoken in the two regions mentioned above.

Cucumber = melon
To break = to tear (the trousers broke)
On the room = in the hall (the jacket is on the room)
Fur = wooden board
Split hair ends = grazed hair ends
To drop = to beat
To make an effort = to quarrel

These were the best examples I could come up with to make you understand how Romanian is spoken here and there. I admit, most of them I had to browse them on the internet, so they are completely new to me. However, apart these regional words, one can survive with no predictable problems in the North of Romania, even if he was born in the South; one thing is a must when travelling around the country: the sense of humor.

Am citit de curând că 30% din cuvintele românești au origine franceză, ceea ce este destul de surprinzător dacă mă gândesc la vastul vocabular românesc ce provine din engleză, turcă, italiană ori germană. Ce spun toate aceste lucruri despre limba noastră? În primul rând, că este cu siguranță o limbă foarte foarte bogată, dacă ținem cont că pe lângă cuvintele de origine străină include și cuvinte românești! În al doilea rând, modul în care adaptăm lexicul străin la felul nostru de a vorbi spune multe despre cultura noastră: suntem creativi și ne adaptăm cu ușurință. Dacă aceasta ți se pare o afirmație arogantă sau etnocentrică, continuă să citești următoarele exemple.

Limba română în era IT

În general aceste cuvinte păstrează scrierea originală – dar! – primesc terminațiile românești atunci când sunt articulate sau la forma plurală. Aceasta înseamnă că englezescul ”links” va deveni ”linkuri”, ”folders” va fi ”foldere”, în timp ce ”the blog” devine ”blogul”. Nu mă mir că Microsoft Words îmi subliniază cu roșu variantele românești ale acestor cuvinte!

Termeni englezești generali

Creativitatea noastră nu se limitează doar la aria IT (care, apropo, a intrat în limba română ca atare), am inclus în vocabularul de zi cu zi și cuvinte precum ”advertising”, ”insight”, ”PR”, ”word-of-mouth”, dar din fericire și acestea păstrează scrierea originală. Totuși, nu același lucru se poate spune despre toate cuvintele; să ne gândim de exemplu la ”jachetă” (jacket), “fotbal” (football),” meci” (match) or ”jeanși” (jeans). Iar dacă îți plac cipsurile, nu uita că varianta corectă în engleză este ”chips” (câteva persoane încearcă să micșoreze masacrul lingvistic scriind ”chipsuri”).

Parlez-vous français?

În secolul al XIX-lea, când reforma educațională abia se ivea în România, toți intelectualii noștri se formau în marile orașe europene: Viena, Berlin, dar mai ales la Paris. Aceasta înseamnă că, între anii 1800 și 1900, nu mai puțin de 10.000 de tineri români studiau drept, filosofie ori medicină în cele mai faimoase universități europene. Consecințele se pot vedea încă, măcar la nivelul limbii. În acea perioadă elitele vorbeau numai limba franceză, în Bucureștiul odată chemat ”micul Paris”. Conform simplei legi a imitației, clasele inferioare (”mahalaua”, cum era numită în acea perioadă) doreau să fie asemenea lor, așa că au început să copieze vocabularul francez și să îl adapteze în același timp la regulile românești de scriere. Rezultatele sunt de tot râsul, în special pentru cunoscătorii de limba franceză: ”șezlong” (chaise-longue), ”vizavi ” (vis-à-vis), ”abajur” (abat-jour), ”șofer” (chauffeur), ”jandarm” (gendarme), și lista ar putea continua.

Bănuiesc că un riguros lingvistic ar putea considera toate aceste exemple drept ”crime de vocabular”, întrucât par să calce în picioare regulile limbii de origine. Discursurile unui anumit Pruteanu de a înlocui ”weekend” și „popcorn” cu echivalentele românești au fost apreciate de către unii dar, să recunoaștem, traducerea mot-à-mot a tuturor acestor cuvinte ar crea un imbroglio total.

În plus, toate aceste împrumuturi între limbi demonstrează că ele sunt vii și în continuă evoluție. Dacă aceste exemple nu te-au convins de creativitatea nației noastre, sper că măcar te-au făcut să zâmbești!

I’ve recently read that 30% of the Romanian words have French origin, which is quite surprising if I think of the vast Romanian vocabulary coming from English, Turkish, Italian or German. What does that say about our language? First of all, that it’s definitely very rich, since besides all these, we also have Romanian words! Second, the way we adapt the foreign lexicon to our own way of speaking talks a lot about our culture: we are creative and we get easily adapted. If that sounds ethnocentric to you, go on and read the following examples.

Romanian in the IT era

Generally these words have the original spelling, but – watch out – they will receive the Romanian endings when articulated or in plural form. That means that "links" will become "linkuri","folders" will be "foldere" and "the blog" will be "blogul". No wonder my spell checker doesn’t recognize these forms!

General English words

Our creativity doesn’t apply only to the IT area, we have also included in our daily vocabulary words such as “advertising”, “insight”, “PR”, “word-of-mouth”, but fortunately we keep their original spelling. However, not all the words were so lucky; let’s consider for example “jachetă” (jacket), “fotbal” (football),” meci” (match) or ”jeanși” (jeans). And if you are a fun of chips, don’t forget that in Romanian we call them “cipsuri” (also spelled chipsuri).

Parlez-vous français?

Back in the nineteenth century, when the education reform was just about to reach the Romanian cities, all our intellectuals were studying in other European cities: Wien, Berlin, but mostly in Paris. That means that, between 1800 and 1900, not less than 10.000 young Romanians were studying law, philosophy or medicine in the world-famous European universities. The effects can still be seen in our language. In that period all the élites were speaking French in the Bucharest once called “the little Paris”. Just as simple as that, all the low-class people wanted to be like them, so they started copying and adapting the French vocabulary to the Romanian spelling rules (you read as you write). The results are more than hilarious: “șezlong” (chaise-longue), ”vizavi ” (vis-à-vis), ”abajur” (abat-jour), ”șofer” (chauffeur), ”jandarm” (gendarme), and the list could go on.

I guess that one could call all these examples ”vocabulary crimes”, since they don’t seem to respect at all the rules of the original language. We even had a literature critic which was very much against the use of foreign words such as ”weekend” or ”popcorn”, but we all know that translating these words mot-à-mot would actually create a total imbroglio.

Moreover, all these borrowings between languages prove that they are alive and continuously evolving, in their own way. If these examples weren’t enough to convince you about the creativity of the Romanian nation, I bet they put a smile upon your face!

Ca parte a noii generații dornice de călătorii, marea parte a timpului mă aflu în afara țării, însă mereu mă adaptez cu ușurință la alte tipuri de mâncare. Cu toate acestea, la fiecare întoarcere acasă mama mă întreabă ”Ce vrei să îți pregătesc?”. În mod surprinzător, alegerile mele îi fac viața foarte ușoară: roșii (sănătoase și naturale), salată de vinete și BRÂNZĂ.

Ce e atât de special la brânza românească

Bineînțeles, nu pretind să pun la întrecere brânzeturile franțuzești cu cele românești. Dacă România este faimoasă pentru ceva, atunci este vorba despre palincă ori despre castelul lui Dracula (mai bine zis castelul Bran), și în nici un caz despre produsele lactate. Totuși, cred că românii au o concepție foarte interesantă cu privire la ”brânză”, ce spune foarte multe despre tradițiile noastre.

În primul rând, să clarificăm situația. Cuvântul englezesc ”cheese” se traduce prin ”brânză”, dar această traducere acoperă doar jumătate din înțeles. Limba română subliniază foarte clar diferența dintre brânza de culoare albă (mai precis telemeaua) și cea galbenă, întrucât prima se cheamă ”brânză”, iar a doua este descrisă de cuvântul de origine italiană ”cașcaval”.

Când tradiția învinge fabricile

Atât brânza, cât și cașcavalul sunt foarte răspândite la nivelul întregii țări, iar rețetele pot diferi de la o regiune la alta. Dar când un român spune ”cheese”, se referă fără doar și poate în primul rând la brânză, și apoi s-ar putea să se gândească și la cașcaval (întrucât este tot un produs lactat). Ceea ce face ca brânza românească să fie atât de specială sunt piețile – banalele pieți – pline de gospodari și țărani care își expun cu mândrie produsele proaspete.

Nu știu despre alții, dar personal eu ador să mă duc la piață și să gust din toate felurile de brânză înainte de a cumpăra. La 10 țărani vei avea 10 feluri diferite, adesea incomparabile și totuși numite prin același cuvânt ”brânză” (sau ”telemea”). Toate sunt făcute în gospodăriile țăranilor și, prin urmare, sunt unice; unele sunt ideale pentru mămăligă sau cartofi, unele sunt bune cu salată de vinete sau cu pepene roșu, în timp ce altele au acea aromă de primăvară, numai bună de combinat cu castraveți sau ridichi.

Obiceiuri pe cale de dispariție

Latura cealaltă a acestei tradiții este că, dacă ai găsit o brânză care îți place în mod special, s-ar putea să nu o mai găsești a doua oară – asta dacă nu cumva ai reținut persoana de la care ai cumpărat-o! Dar mersul la piață implică de asemenea să faci cunoștință cu cei mai buni producători și să te împrietenești cu ei, pentru a avea parte de cele mai bune produse. Din păcate, această tradiție este pusă în pericol de legile europene, care încearcă să impună o rețetă standard.

Dacă vrei să afli mai multe despre bucătăria românească, click aici.

As part of the new addicted-to-traveling generation, I spend a lot of time outside Romania and I always get easily adapted to other types of food. Nonetheless, whenever I go back home, my mom asks me the usual question "What do you want to eat?". Surprisingly, my choice is always the simplest one: tomatoes (healthy and natural Romanian tomatoes), eggplant salad and CHEESE.

The special thing about Romanian cheese

Of course I don’t pretend to compete with France when talking about cheese. Romania might be known for "palinca" or Dracula’s castle, but definitely not for dairy products. However, I think that we have a really special concept of "cheese", which says a lot about our traditions.
First of all, let’s put it clear. The generic word "cheese" is translated into Romanian with "brânză", but this covers only half of the meaning. Romanian perfectly describes the difference between white cheese (such as Feta) and yellow cheese (e.g. Gooda or Emmentaler), because the first one is called "brânză", while for the second one we use the Italian originating word "cașcaval".

When tradition beats processing machines

Both types of cheese are well-spread all over the country and their recipes and tastes vary from one region to another. But when a Romanian says "cheese", he probably means the white one, which will never be equal to other Balkan cheeses. What is so special about it is that, usually, we buy it from countrymen which come to the market places and tempt you with their fresh and unique products.
I don’t know about others, but I love going there and asking to taste the cheese. If there are 10 traders, you will have 10 different tastes, sometimes incomparable and yet named by the same word "brânză" (or, to be more specific, "telemea"). All of them are home-made and therefore unique; some are perfect for polenta or potatoes, some go well with the eggplant salad or with watermelon, while others have a specific spring savor which is suited for cucumbers and radish.

Endangered customs

The sad part about this tradition is that if you’re really fond of one particular cheese, it’s unlikely that you will find it the next time – unless you remember the countryman who made it! But going to the market place is also about knowing the best producers and making friendship with them, so that they will guarantee you high- quality products. Unfortunately, this tradition is endangered by the European laws, which are currently trying to set a standard recipe.

If you still want to find out more about Romanian cuisine, click here.

A regular old-fashioned cell phone has long ago become out of use, especially among young people. Everyone has to have a modern, multi-tasking and super-cool mobile phone. It might surprise some of you, but actually in Romania this trend is highly followed by adolescents and grown-ups alike, even if that involves making a loan at the bank. Since the iPhone is probably the utmost product of the telecommunication industry, everybody expects the maximum from this small pretty toy. Let’s see some iPhone applications which Romanians might particularly appreciate:

Potholes detector
It’s common knowledge that Romanian highways aren’t excellent. Oh sorry, did I say highways? My mistake, I meant roads! When the guys from Apple will manage to come up with the GPS program for the iPhone, they should consider creating a special Romanian version. Special features included: a pothole detector and an adviser for the newest roads around the country.

Dracula Transformer
For many people the first thing that pops into their mind when you say Romania is Dracula. So it would be nice to just take a photo of someone and then add a template with vampires or creepy castles. Voice would be a highly-appreciated extra!

“Mici” abacus
If you have ever eaten the famous Romanian “mici” (a sort of yummy grilled minced meat rolls), then you know how easy it is to stuff your stomach with the small yet hyper-caloric rolls. That’s why you need a “mici” abacus to help you keep the count!

Cholesterol Analyser
Only one weekend at home can mess up your health and make you want to run to the closest gym. If your grandma’s sweets and perseverance to always fill your plate have made you eat more than you had intended, you need this cool application! Just measure the level of cholesterol and fat in your body by simply entering your sex, weight and age, and then holding the iPhone firmly with your hands. The touch sensors will do the rest.

“Mici” flame
Whether you miss this typical dish or you want to practice your barbeque skills, this application helps you grill the delicious meat rolls by simply blowing into the microphone. I wonder if they could have an extra option to release the smell…

How much can you drink
Of course not everything is about eating – it’s about drinking too! But after sending down the throat țuica, palinca or beer, you increase your possibilities of getting an ugly fine. Just grab your iPhone and enter the name of the alcohol type and your age, sex and weight. The program will then tell you how many glasses are you allowed to drink, while still keeping a low level of alcohol in your blood.

Un telefon obișnuit a devenit de modă veche, în special pentru tineri. Toată lumea trebuie să aibă un celular super tare! S-ar putea să vă surprindă, dar în România aceeași modă e la fel de valabilă - atât pentru tineri cât și pentru adulți - chiar dacă asta ar implica un împrumut la bancă. Întrucât iPhone-ul este crema industriei telecomunicațiilor, lumea pretinde totul de la această mică jucărie.

Să vedem ce aplicații ar fi pe gustul românilor:

Detector de gropi
Ok, se știe că autostrăzile din România nu sunt perfecte. Ah, am spus autostrăzi? Voiam să spun șosele! Când Apple va reuși să scoată pe piață un program GPS pentru iPhone, ar trebui să ia în considerare și o versiune românească. Opțiuni speciale incluse: detector de gropi și sfaturi pentru cele mai bune drumuri din țară.

Transformator Dracula
Pentru mulți, când spui România spui Dracula. Așa că ar fi frumos să ai un program prin care să poți adăuga un fundal special cu vampiri sau castele întunecate unei simple fotografii. Vocea ar fi o opțiune suplimentară super apreciată!

Numărătoare pentru mici
Dacă ai mâncat vreodată mititei (și nu mă îndoiesc că nu ai putut rata așa ceva), știi cât de ușor e să le pierzi șirul. Deși par atât de mici, au foarte multe calorii – poți să folosești numărătoarea pentru mititei ca să ții minte câți ai mâncat!

Aparat pentru măsurarea nivelului de colesterol
Un weekend petrecut acasă poate să îți dea peste cap stomacul și să te facă să alergi la prima sală de fitness. Dacă dulciurile “de la bunica” și perseverența ei de a îți tot umple farfuria te-au făcut să mănânci mai mult decât voiai, ai nevoie de acest program! Poți să îți măsori nivelul de colesterol și de grăsimi din corp, pur și simplu introducând sexul, greutatea și vârsta, iar apoi ținând iPhone-ul în mână. Senzorii de atingere ai telefonului vor face restul.

Flacără pentru mititei
Fie că ți-e dor de mici sau doar vrei să te antrenezi pentru următorul grătar, această aplicație te ajută să pregătești delicioșii mititei, pur și simplu suflând în microfonul telefonului. Mă întreb dacă ar putea adăuga o opțiune pentru a elibera și mirosul îmbietor de mici…

Cât de mult poți să bei
Bineînțeles nu mereu este vorba despre mâncare – uneori e vorba despre băutură! După ce ai dat pe gât țuică, palincă sau bere, există o mare posibilitate să primești o amendă nu tocmai frumoasă. Ia-ți iPhone-ul și introdu tipul de băutură alcoolică, vârsta, greutatea și sexul tău. Programul îți va afișa câte pahare ai voie să bei, fără a depăși limita legală de concentrație a alcoolului în sânge.

Either for fun and holiday or for religious purposes, Romanian people give great importance to Easter and celebrate it fittingly. Colored eggs, special sweets, lamb roast, visiting friends and going to the church, all these symbolize the triumph of light over dark, the passage from cold to warm and the revival of nature.

There’s left to see how many of the Romanian traditions are actually still respected nowadays. Some of the people celebrate Easter only out of inertia, since this event is present throughout the entire country; some others though, especially in the rural area, take it seriously and don’t forget even one of the old Orthodox traditions.

Knock-knock! All the family is reunited to crack the red eggs

Actually, today eggs are painted in all the colors, except for the monasteries and for the countryside, where people still spend a lot of time meticulously painting the Easter eggs with intricate designs. Nonetheless, most of the families comply with the culinary traditions and work to death to prepare the special cake and bread, the lamb dishes and, obviously, the colored eggs. The thorough cleaning of the house is also a very important point on the agenda, since everything has to be perfect before Sunday morning – from carpets to curtains and gardens. The Holy Week definitely becomes a great opportunity for shopping and house work, and this is one of the main reasons why people neglect going to the church. However, passing under the Holy Table and surrounding the church in the Holy Friday are still highly practiced throughout the country. Saturday night puts an end to this bustle, because that’s when, freshly bathed and newly dressed, people go to the church. At 11 p.m. all the streets are full of people waiting for the Holy Light – but, let’s be honest, the phosphorescent bracelets and balloons have nothing to do with the significance of this celebration. Many see the Resurrection Mass as an occasion to go out, while feeling they are participants in the life of the community. At midnight though, the candle lights cover the streets and create a special atmosphere, boosted by the religious song which sends you on a contemplative trip. Don’t worry, that won’t take long, everyone is hurrying back home, where they will finish the fasting period by enjoying the delicious food together with their friends and family.

Easter from long ago or the funniest traditions one have ever heard of

Easter celebration brings together a lot of traditions, partially religious, partially pagan, which are respected especially in the rural areas from Bucovina and Transylvania. I will present in the following lines some of these customs – personally, I consider them both funny and incredibly important in order to understand the Romanian popular mentality.

• If a woman hasn’t finished weaving and embroidering the cotton shirts until the Holy Thursday, Joimărița (literally, this means the Holy Thursday Woman) will punish the poor guilty woman by beating, burning or eating her! No wonder why everyone finishes her work in time…
• Dead people come to visit their loved ones who are still alive over the Easter holiday – this involves that they should have water, food and a big fire to keep them warm when the night falls down.
• If you don’t eat anything during the Holy Friday, you will be healthy all year long and, in addition, you will know 3 days in advance when your life will come to an end.



• Once you get off the bed on the Holy Friday morning, you have to step on a small piece of iron, while on the Easter morning you have to step on a bed linen – all these should save you from wounds and itching in the coming summer.
• Easter eggs, cakes and bread can be prepared only on Thursday and Saturday. But hang on to this! – trays should be introduced in the oven only with the right hand, in a moment of complete silence. Moreover, the trays number has to be even, if you want to avoid the death of your beloved husband.
• People who crack red eggs on Easter will meet again in the after life.
• A nap is completely forbidden on the Easter day, if you don’t want to be sleepy all year long. Also be careful and keep away from salt, otherwise you will have sweaty hands in the following summer.
• On Sunday morning, unmarried girls used to hold a red egg in their breast or to stick egg shells to the house doors, in order to attract men.
• In the second day of Easter, that is Monday, boys used to wet girls by throwing them in a river or in a lake. Don’t get angry, girls, if that happens to you – that means someone will soon pop the question .

Easter goodies

As I was saying, this celebration represents a great opportunity for women to prove their great cooking skills. Unfortunately, this usually means that the full-of-calories Easter meals will be followed by digestion medicines and, even worse, by visits to the doctor. Although exaggerated appetite and food excess aren’t at all encouraged by the orthodox fasting tradition, the Romanian Easter goodies make food abstinence seem science fiction. Lamb roast has an important place on the table, together with the beautifully-colored eggs and the sweet-perfumed cakes. However, no meal should ever start without cracking the eggs, an opportunity to compete for “the toughest one”. Don’t be surprised if you hear everyone saying “Hristos a înviat!”-“Adevărat a înviat!” (“Jesus is resurrected!” – “He’s truly resurrected!”), these exclamations are used both when cracking eggs and when greeting someone during Easter holidays.

Fie că este un prilej pentru vacanță și distracție ori o sărbătoare religioasă de mare însemnătate, românii sărbătoresc Paștele cu mare fast. Ouă roșii, cozonac, friptură de miel, vizite la prieteni sau slujbe bisericești, toate marchează izbânda luminii asupra întunericului, trecerea de la rece la cald și reînvierea naturii.

Rămâne de văzut câte dintre nenumăratele tradiții românești mai sunt într-adevăr respectate în ziua de azi. Unii sărbătoresc Paștele din inerție, fiind un eveniment omniprezent în societate; alții însă, în special persoanele din zona rurală, iau datina în serios și petrec Paștele fără a se abate de la vechea tradiție ortodoxă.

Cioc – cioc! Familia se reunește pentru a ciocni ouă roșii

De fapt, în ziua de azi ouăle sunt vopsite în toate culorile care se pot găsi în comerț și, în afara mânăstirilor ori a satelor, lumea este prea ocupată pentru a încondeia ouăle de Paște. Cu toate acestea, majoritatea familiilor respectă tradițiile culinare și se spetesc în a pregăti cozonaci, pască, ouă roșii și friptură de miel. Curățenia generală rămâne de asemenea un punct foarte important pe agendă, toată casa trebuind să fie imaculată pentru Duminica Paștelui – de la covoare până la perdele și grădină. Săptămâna Mare devine implicit un bun prilej pentru cumpărături și treburi casnice, motiv pentru care prea puțini mai au timp să meargă la biserică. Cu toate acestea, trecerea pe sub masă și înconjurarea bisericii în ziua de Vinerea Mare sunt ritualuri ce se bucură încă de un mare număr de participanți, mai mult sau mai puțin credincioși. Sâmbătă seara se pune capăt agitației și, îmbăiați și îmbrăcați cu haine noi, lumea se îndreaptă către biserică. La ora 11 noaptea străzile sunt pline de oameni ce așteaptă să primească Lumina sfântă – dar să fim sinceri, brățările fosforescente și baloanele de vânzare nu prea se îmbină cu tradiția ortodoxă. Pentru mulți slujba de Înviere este doar o ocazie pentru a ieși în oraș, având în același timp impresia că participă la viața comunității. La miezul nopții însă, luminile lumânărilor împânzesc străzile și creează o atmosferă cu totul specială – iar cântecul religios intonat de credincioși îți dă fiori, trimițându-te într-o călătorie contemplativă. Aceasta nu va dura însă prea mult, căci deja lumea se grăbește spre casă pentru a ciocni ouă și pentru a se înfrupta împreună cu familia și prietenii din bucatele aromate ce pun capăt perioadei de post.

Paștele de altădată sau cele mai caraghioase tradiții de care ai auzit

Sărbătoarea de Paște reunește o serie de tradiții atât religioase, cât și păgâne, care momentan sunt respectate doar de un număr mic de persoane din zona rurală, în special în Bucovina și în Transilvania. În continuare voi prezenta câteva dintre aceste datini populare – personal, le consider pe cât de amuzante, pe atât de importante pentru a înțelege mentalitatea populară românească.

• Dacă o femeie nu a terminat de țesut cămășile până în Joia Mare, Joimărița (personificarea acestei zile) o va bate sau o va arde pe cea vinovată, sau chiar o va răpi și mânca la ea acasă.
• Morții se întorc la cei dragi rămași în viață pentru a petrece Paștele împreună – asta înseamnă că trebuie să aibă apă, mâncare și un foc care să le țină cald pe timpul nopții.
• Cine ține post negru în Vinerea Mare va fi sănătos tot anul și va ști cu 3 zile înainte când îi va veni sorocul.



• La trezirea din pat Vinerea Mare trebuie să calci pe o bucățică de fier iar în dimineața de Paște pe un așternut, pentru a fi ferit tot anul de lovituri ori de usturimi la tălpi.
• Ouăle, cozonacii și pasca se pregătesc doar în Joia sau în Sâmbăta Mare. La introducerea tăvilor de cozonac în cuptor – moment marcat de o liniște desăvârșită - gospodinele trebuie să folosească mâna dreaptă. În plus, numărul tăvilor trebuie să fie cu soț, pentru a alunga moartea bărbatului.
• Cei care ciocnesc ouă vopsite în roșu se vor revedea pe lumea cealaltă.
• În ziua de Paște nu trebuie să dormi, altfel vei fi somnoros tot anul. De asemenea, nu trebuie să pui mâna pe sare, dacă nu vrei să îți transpire mâinile în vara următoare.
• Duminică dimineața, fetele nemăritate își puneau un ou roșu în sân sau lipeau coji de ou pe la ușile caselor, ca să ademenească pețitorii.
• În a doua zi de Paște, flăcăii prind fetele și le udă, aruncându-le într-o apă – prilej de mare bucurie pentru acestea, ce credeau că astfel se vor mărita mai repede .

Bunătățile de pe masa de Paște

Precum spuneam, această sărbătoare este o ocazie pentru a dovedi talentele de gospodină – ceea ce înseamnă că mesele hipercalorice de Paște vor fi urmate de medicamente pentru ușurarea digestiei sau, în cazuri mai grave, de vizite la doctor. Deși pofta exagerată și excesele culinare sunt complet împotriva povețelor bisericești predicate în perioada de post, bunătățile pregătite pentru masa de Paște fac ca abstinența de la mâncare să devină o himeră. Carnea de miel ocupă un loc important pe masă, după ouăle frumos colorate și cozonacii înmiresmați. Bucatele sunt însoțite de legumele de sezon, însă nici o masă nu poate începe înainte de ciocnirea ouălor, prilej pentru competiție și pentru descoperirea "spărgătorului”. Perechea de exclamații ”Hristos a înviat!”-”Adevărat a înviat!” este pe buzele tuturor în aceste zile, atât la momentul ciocnirii ouălor, cât și ca formulă de salut până la Sărbătoarea Înălțării.