De mult aveam în minte acest articol şi se pare că acum a venit momentul lui. Împărţite pe categorii, cuvintele certate cu Academia mai mult sau mai puţin se aşează cuminţi în faţa voastră. Şi ele fac parte din limba română şi poate că cineva ar trebui să le facă dreptate. Orice limbă le conţine şi este bine că există şi dicţionare de argou. În timp ce societatea se modifică se modifică şi limba - este un proces dinamic ce face din orice limbaj un organism viu.

În categoria „băieţaşi de cartier“ cele mai populare expresii şi cuvinte par a fi „şmen“, „şmenar“, „făcătură“, „combinaţie“, „am comis-o“, „bulău“, „a avea bulan“ dar şi multe altele care de obicei îşi găsesc locul în dicţionare normale, la categoria anatomie însă.

În categoria „românu-i frate cu…sticla“ se numără expresii ca „matol“, „băută“, „aghesmuit“, „muci“, „turmentat“, „criţă“, „afumat“, „cherchelit“, „ciobit“. Unele dintre ele pot fi categorisite chiar şi în funcţie de gradul de alcoolizare însă ne vom opri aici azi.

În categoria „utilizări curente“ se numără popularele expresii „al dracu‘ “, „abureală“, „adio şi-un praz verde!“, „a aduce la sapă de lemn“, „ a da cu porcul“, „caşcaval“, dar şi multe altele.

Nu ne-am dorit o listă exhaustivă, dorim doar să ne arătăm respectful pentru limba română în general.. Pentru expresii şi cuvinte special în limba engleză vă recomand câteva teste în engleză: Slang I,II şi III.

I have had this article in mind for a long time and it seems that its time has come. Divided in categories, the expressions that are often more or less in disagreement with the Academy are now before your eyes. They are part of the Romanian language too and it seems that somebody must take their side. Every language contains such words and it is a good thing that we have slang dictionaries. Language changes along with society and as a result of that language is a living thing.

In the category “băieţaşi de cartier” (gangsta’ guys) the most popular expressions and words are things like „şmen“, „şmenar“(the one that does a şmen), „făcătură“, „combinaţie“(yet another word for şmen), „am comis-oThe top of unconventional expressions that you must know when visiting Romania “, „bulău“, „a avea bulan“ and many other words which you can find in a normal dictionary under anatomy.

In the category “românu-i frate cu…sticla” (Romanians are at one with…the bottle) some popular expressions and words are „matol“, „băută“, „aghesmuit“(not too drunk), „muci“(very drunk), „turmentat“(drunk), „criţă“(very drunk), „afumat“(a bit drunk), „cherchelit“(same as afumat), „ciobit“(decently drunk). As you can see some of them can actually be categorized regarding the quantity of alcohol drunk and the consequences arising from that.

In the category “utilizări curente” (non-specific ones) we have popular expressions like „al dracu‘ “(bad), „abureală“(bullshit), „adio şi-un praz verde!“(farewell), „a aduce la sapă de lemn“(to bankrupt), „ a da cu porcul“(to sleep), „caşcaval“(money), but also many other.

We didn’t want an exhausting list here, We just want to show our respects for the language itself. Also, if you want to check your knowledge on slang you can check out these nice tests in English: Slang I, II and III.

Top 9 amazing facts that you don´t know about the Romanian Palace of Parliament:

1. The Romanian Palace of Parliament is visible from the Moon (yes, the Moon), just like the Pentagon and The Chinese Wall (Romanians hope it won’t suffer the same faith as the Pentagon that became a quadrangle due to Bin Laden theorem).
2. Concerning its capacity it is 2% bigger than Cheops’ Pyramid from Egypt with its 2.550.000 m³ (and like the pyramid, still no mummy found yet)
3. It can be found in the Guinness Book of Records in the “Administrative Buildings” category ranked second after the Pentagon as size due to its 330.000 m² (and it was number one for a while).
4. 40.000 people were mandatorily relocated for its construction (and still no mummy found).
5. To build it they used 1.000.000 m³ of marble, 900.000 m³ wood essences, 3.500 de tons of crystal and for decoration they placed 220.000 m² of carpets, 3.500 m² of calf skin and much more…
6. The building has about 1000 rooms (but no one was reported missing inside – yet!)
7. It has 20 floors, 8 of them underground
8. During the construction process 400 architects contributed and they were lead by a young 28 year-old woman (by the way, what were you doing when you were 28 or what are your plans?)
9. You can visit it!!!

Top 9 lucruri fascinante pe care nu le ştii despre Palatul Parlamentului din România:

1. Palatul Parlamentului este vizibil de pe Lună (da, de pe Lună), la fel ca Pentagonul şi Zidul Chinezesc (sperăm că nu va avea soarta Pentagonului care prin teorema Bin Laden a devenit patrulater)
2. Ca volum depăşeşte cu 2% volume piramidei lui Kheops din Egipt având 2.550.000 m³ (şi nici aici nu s-a găsit încă vreo mumie).
3. Apare în Cartea Recordurilor la capitolul “Clădiri Administrative” pe locul 2 ca suprafaţă, după Pentagon şi are 330.000 m² (cu toate că pentru o perioadă scurtă a fost pe locul 1)
4. 40.000 de oameni au fost relocaţi forţat pentru construirea sa (şi nu s-a găsit nicio mumie de constructor)
5. La construirea sa s-au folosit 1.000.000 m³ de marmură, 900.000 m³ de esenţe de lemn, 3.500 de tone de cristal, iar pentru decorare 220.000 m² de covoare, 3.500 m² de piele şi multe altele…
6. Clădirea are aproximativ 1000 de încăperi dar până acum nu s-a raportat nicio dispariţie înăuntru
7. Are 20 de nivele dintre care 8 sunt subterane
8. La construirea sa au lucrat 400 de arhitecţi coordonaţi de o tânără de 28 de ani (voi ce faceaţi la 28 de anis au ce planuri aveţi?)
9. Se poate vizita!

Cine a spus că ciocnirea civilizaţiilor ţine doar de opera lui Huntington nu a văzut încă ce a făcut Microsoft. De ce spun acest lucru? Păi e simplu...de curând „m-am ciocnit” şi eu de pachetul MS Office în limba română.

Foarte bizar, este ca şi cum te-ai vedea subit într-o poză cu părul portocaliu sau mama ar începe să-ţi vorbească urdu dintr-o dată. Ceva atât de familiar, un prieten atât de apropiat îmbracă dintr-o dată nişte haine foarte ciudate. Este ca şi cum ai vedea un african îmbrăcat în costum popular maramureşan.

Oricât de naţionalist ai fi şi oricât de mult ţi-ai iubi limba nu poţi să nu rămâi oripilat când citeşti traducerile comenzilor Office în română. Aproape că nici nu poţi să le foloseşti pentru că trebuie să te gândeşti la ce se referă. E ca şi cum ai mânca ciorbă cu furculiţa pentru că prea multe lucruri nu îţi sunt la îndemână. Cum poţi să spui „borduri” în loc de „borders” ? Te duce cu gândul de-a dreptul la Videanu şi nu la chenare...

Se presupune că ar trebui să fie mult mai util în limba română. Mai lipsea să traducă şi numele: Office şi am fi putut să spunem că „lansăm în aplicaţie pachetul Birou”. Sună bine nu? De Windows nici nu mai spun, ar suna ceva la modul „am instalat Ferestre Premium pe calculatorul de acasă”.

Iniţiativa este demnă de laudă, Microsoft arată interes pentru toţi clienţii însă revenind de unde am plecat şi privind mai profund problema, comenzile Office în limba engleză sunt un produs al unei anumite culturi şi civilizaţii. Acest produs s-a replicat şi s-a împrăştiat în forma lui originară în toată lumea. „Civilizaţia softurilor” este o civilizaţie care prin excelenţă ne vorbeşte în limba engleză în orice colţ al lumii ne-am afla. Ţine deja de civilizaţia universală.

Să traduci comenzile Office în limba română este ca şi cum ai contrazice ipoteza. Ele au fost însuşite ani de-a rândul în limba engleză, predate şi învăţate ca atare chiar şi de către persoanele care nu cunosc limba engleză. Office-ul în engleză face parte deja din patrimoniul mondial. „Domesticirea” comenzilor MS Office în limba română nu pare să ne apropie de o mai bună înţelegere ci de viitorul Gugle Rromales.

Voi ce spuneţi?

Ghid pentru computer (Engleză)

-Ia boxele și pune-ți dresul ca să mergem la lac!

-Poftim?! Nu îmi pun dresul pe căldura asta, și în nici un caz nu voi lua boxele!

Am avut cu ceva timp în urmă acest dialog cu o prietenă din Banat și ne-a luat mai mult de 5 minute pentru a ne lămuri. Se pare că de fapt voia să îmi spună ”Ia cutiile de suc și costumul de baie”, lucru ce mi se pare destul de rezonabil pentru o ieșire la lac.

Limba română este foarte unită, fără dialecte care să poată fi considerate limbi (aproape) străine. Cu toate acestea, avem o mulțime de cuvinte regionale care variază de la o regiune la alta, provocând uneori situații cu totul și cu totul amuzante. Ceea ce face diferența este accentul, care în Est este atât de puternic încât simți că ești în afara României. Dar să ne întoarcem la subiect: există 3 regiuni care folosesc foarte mult aceste cuvinte regionale: Ardealul, Maramureșul și Moldova, ceea ce face ca Muntenia să fie considerată regiunea în care se vorbește limba literară.

Ardeal

Cu toții știm că ardelenii vorbesc înceeeet, ca melcul. În plus, înainte de a merge în Ardeal prima regulă pe care ar trebui să o înveți este să spui ”Servus” în loc de ”Bună” ori ”Salut”. Iar dacă un prieten ardelean îți spune că și-a pus papucii în mijlocul iernii, stai liniștit: ei folosesc acest cuvânt pentru orice tip de încălțăminte!


Maramureș

Personal ador felul în care vorbesc în Maramureș, deși mă tem că o săptămână petrecută acolo m-ar transforma în victima supremă a dezastrelor lingvistice. Într-un loc în care ”perele” sunt ”cartofi” iar ”odor” înseamnă ”curte”, nu-i de mirare că maramureșenii ”țipă” un lucru pe care l-au ”aflat” în ”puiuț” (aceasta înseamnă de fapt că aruncă un lucru pe care l-au găsit în sertar). Și eu sunt la fel de confuză ca și tine.

Moldova

Fie că vorbim despre Moldova de la noi sau cea de peste Prut, încurcăturile lingvistice sunt ca la ele acasă în ambele regiuni. Iată câteva exemple:

Castravete=pepene
A sparge=a rupe (s-au spart pantalonii)
Pe sală=în hol (haina e pe sală)
Blană=scândură de lemn
Vârfuri despicate=vârfuri păscute
A picura=a bate
A se căzni=a se certa

Acestea sunt cele mai bune exemple pe care le-am găsit, pentru a arăta diferențele de limbă de la o regiune la alta. Recunosc, pe multe dintre ele le-am găsit pe internet, așadar îmi sunt complet noi. Totuși, pe lângă aceste regionalisme, limba este unită și deci un muntean ar putea să supraviețuiască fără cine-știe-ce probleme în Maramureș; un lucru e musai atunci când călătorești prin țară: simțul umorului. Iar pentru cei care nu duc lipsă de așa ceva, iată mai jos câteva moldovenisme haioase care ilustrează în ce fel este vorbită limba română dincolo de Prut (pentru antrenarea simțului umorului).

- Cum se zice în moldoveană la piureul de cartofi? Barabuli bătușiți.

- Ce sunt ”chiloții”? Cei care ”chilotează” avio anele.

- Cum se cheamă pe moldovenește filmul ”Salvați de clopoțel”? ”Izbăviți de tălănguță”.

- Cum spun moldovenii la lovitură de colț, în fotbal? Pălitură di ungher.

- Iar la lovitura de pedeapsă? Pălitură di osândă.

- Take the music cases and your stockings and we’ll go swimming at the lake!

- Are you kiddin’? I won’t put on my stockings when it’s so hot, and I won’t carry with me the music cases!

I once had this dialog with one of my friends from the Western part of Romania and it took us more than 5 minutes to clarify what we were both trying to say. It seems that she actually meant to say “Take some juice cans with you and your swimming suit”, which makes more sense when preparing to go to the lake.

Romanian is a very united language, with no dialects that can count as (almost) different languages. However, we do have a lot of regional words which vary from one part of the country to another, and these can be sometimes the subject of some really funny misunderstandings. What does make the difference is the accent, which in the Eastern part can be so strong, that you might feel as a foreigner in your own country. But let’s get back to the point; there are 3 regions of the country which tend to use more regional words: Western, Northern and Eastern, and that make Southern Romania the place where the “literary” language is spoken.

Ardeal (the Western part of Romania)

People who live in this area are known for their very slow pace of delivering a sentence. The first rule you must know before going there is that, when greeting someone, you must say “Servus!”. And if in the middle of the winter they say they wear slippers (papuci), don’t worry: that is the word they use for all types of shoes!

Maramureș (North Romania)

I myself love the way they speak in Maramureș, but I’m afraid that being there for one week would turn me into the supreme victim of all the language disasters. In the region where “pears” actually means “potatoes” and “gem” stands for “yard”, no wonder they can “scream” a thing that they “learned” in the “little one” (this actually means they threw away a thing they found in the drawer). Don’t be surprised, I am just as confused as you are.

Moldova (the Eastern part of Romania)

First of all, let me clarify this: there is one region in Romania called Moldova, which is located at the border with the Republic of Moldova. The last one takes its name from the historical region of Romania (Moldova), since it used to be part of our country, but now it is an independent state. I will give you now some examples of the regional words spoken in the two regions mentioned above.

Cucumber = melon
To break = to tear (the trousers broke)
On the room = in the hall (the jacket is on the room)
Fur = wooden board
Split hair ends = grazed hair ends
To drop = to beat
To make an effort = to quarrel

These were the best examples I could come up with to make you understand how Romanian is spoken here and there. I admit, most of them I had to browse them on the internet, so they are completely new to me. However, apart these regional words, one can survive with no predictable problems in the North of Romania, even if he was born in the South; one thing is a must when travelling around the country: the sense of humor.

Am citit de curând că 30% din cuvintele românești au origine franceză, ceea ce este destul de surprinzător dacă mă gândesc la vastul vocabular românesc ce provine din engleză, turcă, italiană ori germană. Ce spun toate aceste lucruri despre limba noastră? În primul rând, că este cu siguranță o limbă foarte foarte bogată, dacă ținem cont că pe lângă cuvintele de origine străină include și cuvinte românești! În al doilea rând, modul în care adaptăm lexicul străin la felul nostru de a vorbi spune multe despre cultura noastră: suntem creativi și ne adaptăm cu ușurință. Dacă aceasta ți se pare o afirmație arogantă sau etnocentrică, continuă să citești următoarele exemple.

Limba română în era IT

În general aceste cuvinte păstrează scrierea originală – dar! – primesc terminațiile românești atunci când sunt articulate sau la forma plurală. Aceasta înseamnă că englezescul ”links” va deveni ”linkuri”, ”folders” va fi ”foldere”, în timp ce ”the blog” devine ”blogul”. Nu mă mir că Microsoft Words îmi subliniază cu roșu variantele românești ale acestor cuvinte!

Termeni englezești generali

Creativitatea noastră nu se limitează doar la aria IT (care, apropo, a intrat în limba română ca atare), am inclus în vocabularul de zi cu zi și cuvinte precum ”advertising”, ”insight”, ”PR”, ”word-of-mouth”, dar din fericire și acestea păstrează scrierea originală. Totuși, nu același lucru se poate spune despre toate cuvintele; să ne gândim de exemplu la ”jachetă” (jacket), “fotbal” (football),” meci” (match) or ”jeanși” (jeans). Iar dacă îți plac cipsurile, nu uita că varianta corectă în engleză este ”chips” (câteva persoane încearcă să micșoreze masacrul lingvistic scriind ”chipsuri”).

Parlez-vous français?

În secolul al XIX-lea, când reforma educațională abia se ivea în România, toți intelectualii noștri se formau în marile orașe europene: Viena, Berlin, dar mai ales la Paris. Aceasta înseamnă că, între anii 1800 și 1900, nu mai puțin de 10.000 de tineri români studiau drept, filosofie ori medicină în cele mai faimoase universități europene. Consecințele se pot vedea încă, măcar la nivelul limbii. În acea perioadă elitele vorbeau numai limba franceză, în Bucureștiul odată chemat ”micul Paris”. Conform simplei legi a imitației, clasele inferioare (”mahalaua”, cum era numită în acea perioadă) doreau să fie asemenea lor, așa că au început să copieze vocabularul francez și să îl adapteze în același timp la regulile românești de scriere. Rezultatele sunt de tot râsul, în special pentru cunoscătorii de limba franceză: ”șezlong” (chaise-longue), ”vizavi ” (vis-à-vis), ”abajur” (abat-jour), ”șofer” (chauffeur), ”jandarm” (gendarme), și lista ar putea continua.

Bănuiesc că un riguros lingvistic ar putea considera toate aceste exemple drept ”crime de vocabular”, întrucât par să calce în picioare regulile limbii de origine. Discursurile unui anumit Pruteanu de a înlocui ”weekend” și „popcorn” cu echivalentele românești au fost apreciate de către unii dar, să recunoaștem, traducerea mot-à-mot a tuturor acestor cuvinte ar crea un imbroglio total.

În plus, toate aceste împrumuturi între limbi demonstrează că ele sunt vii și în continuă evoluție. Dacă aceste exemple nu te-au convins de creativitatea nației noastre, sper că măcar te-au făcut să zâmbești!

Judging from the way they spend their money, Romanians seem to be easy-going, fun-loving people. And they are! Just take a look at the innumerable clubs, pubs, bars and cafés present in most Romanian cities. During the weekend it’s almost impossible to try and find a free table somewhere if you foolishly forgot to book one.

We seem to spend most of our money on alcohol and tobacco. Just like the Irish. In fact, they’re top of the list! We just came in second. To a certain extent you could say that we’re the Irish of Eastern Europe...or not?

And who says we’re not sport lovers? We just adopted a new national sport: let’s call it malling. That’s not really a word, but hey, let’s play a bit with the English language. So what does malling involve? Nothing special, you don’t need any particular equipment, you just need to be day in and day out at the mall, with or without friends/family/boyfriend/girlfriend because if you go alone you’re sure to find there someone you know ...’purely by chance’..ummm, not!!!

To add power to my words and to convince yourself just take a look at how many malls or shopping centers have been recently opened in Romania. And to make things more interesting, just look at how fast things developed from the initial stage of finding an adequate place for the future mall to the grand opening.

Take a look at the global spending chart (you can find it on the main page)& let me know what you think of it!

It seems that nine out of ten people drink at least once a day one of the following types of coffee: instant, natural, "3 in 1" or cappuccino, and that one in three Romanians always carries with him a sachet of soluble coffee.

In the Romanian market, coffee covers three segments: roasted, soluble and various specialties. Even now, more than 50% of Romanians prefer to have their coffee in a traditional way, the so-called Turkish coffee, brewed in a pot. Nevertheless, most people nowadays tend to opt for the easiest way to prepare coffee, choosing mostly the "3 in 1" types of coffee. In this way, they have everything they need to make a delicious coffee in one sachet: coffee, sugar, milk.
In comparison to other European states, Romanians don’t tend to drink a lot of coffee: about 2.3 kg pro capita. To put things in perspective, according to the International Coffee Organization the Finnish drink 11.94 kg of coffee pro capita, whereas Austrians and Germans about 7.6 kg, respectively, 7.4 kg pro capita. Even our neighbours drink more coffee than we do: Hungarians 3,32 kg pro capita and Bulgaria and Serbia about 3 kg.

Highly educated people prefer instant coffee, while students and young people opt for the ‚3 in 1’ varieties. Women remain the biggest fans of coffee drinks like cappuccino, caffe latte or latte macchiato.

Not that long ago, during the 1930s, Romanians used to have their morning coffee at their favourite coffeehouse while reading the local or national newspaper. It seems that this habit has caught up in recent years, judging by the increasing number of coffeehouses opening up all across the country. Amongst these can also be seen big chains, such as Starbucks, present in a number of important cities in Romania.

Below you will find the ads for two of the most popular coffee brands in Romania.