Limba română versus limbile lumii

Te-ai gândit vreodată care este originea limbii tale, care sunt limbile înrudite cu ea și care ar fi limbile cele mai ușor de învățat pentru tine? Ți s-a întâmplat vreodată să vrei să exprimi anumite cuvinte sau fraze într-o altă limbă și nu ai reușit să le găseși echivalentul? Sau mai mult, te-ai gândit vreodată că poți înțelege o altă limbă străină fără să o fi studiat?
595px-Italy_Romania_Locator

Limba română, deși nu este printre cele mai populare limbi, având doar aproximativ 23 de milioane de vorbitori nativi, poate fi socotită drept una dintre cele mai interesante limbi. De ce? Iată câteva argumente:

  • este singura limbă romanică din partea de est a Europei. Dacă ar fi să desenăm o hartă, limba română apare ca o insulă aparținând limbilor romanice, fiind înconjurată de limbi slave (limba bulgară, sârbă, rusă) și limbi fino-ugrice (limba maghiară).

 

  • dacă ești vorbitor nativ de limba română poți învăța cu ușurință multe alte limbi străine, în special alte limbi romanice, cum ar fi franceză, spaniolă sau italiană. Poate unul dintre cele mai interesante aspecte este legat de limba italiană: un vorbitor nativ de limba română poate înțelege aproximativ 30-40 la sută din fondul lexical al limbii italiene fără să fi studiat limba în avans – atât de mult se aseamănă!

 

  • același principiu poate fi aplicat și limbii spaniole. Orice român poate învăța limba spaniolă, la un nivel mediu, fără să fie nevoit neapărat să urmeze cursurile unei școli! Probabil acest lucru este valabil mai mult pentru fete, dar dacă v-ați uitat o perioadă mai lungă de timp la renumitele telenovele, cu singuranță acum puteți să vă exprimați în limba spaniolă – fapt demonstrate de una din prietenele mele! J

 

  • unele dintre cele mai interesante cuvinte din limba română, care nu au un echivalent în altă limbă, sunt „dor” și „mioritic”. Primul desemnează un sentiment, o emoție, o stare de spirit ce poate fi asociată cu sau determinată de o persoană, un obiect, un loc, un gând, o amintire. Cuvântul în sine are un înțeles foarte profund, fiind perceput ca fiind mai mult decât o emoție; poate ilustra o întreagă metamorfoză a trupului și sufletului celui care simte dorul. Cel de-al doilea cuvânt, „mioritic”, este de asemenea unic și are un caracter puteric românesc. Provine din balada Miorița, Miorița fiind numele unui personaj animalic. Sintagma spațiu mioritic desemnează un univers spiritual specific românesc a cărui matrice o reprezintă spațiul geografic românesc, un relief ondulat cu munți și văi, prielnic păstoritului.

 

Acestea sunt doar câteva aspecte ale limbii române care îmi vin în minte. Mai știi și alte caracteristici unice ale limbii române sau ale limbii tale materne? Împărtășește-le cu noi!

[English]

You might also like: