Statele Unite ale Europei

Un subiect greu de abordat, având în vedere valul anti european ce a zguduit țările Uniunii Europene la ultimele alegeri Parlamentare. Partidele de extremă dreaptă din Europa au obținut un număr record de locuri în Parlamentul European. Cam toate sunt fie pentru diminuarea rolului UE în politicile interne ale statelor naționale, fie pentru scoaterea propriilor țări din Uniune. Deci, dacă asemenea partide continuă să crească în popularitate, are sens să mai vorbim despre o Uniune Europeană mare și fericită?

Părerea mea e că are. Proiectul SUE este unul mai vechi și se discută despre el de ceva vreme deja: în secolul 19 a fost dezbătut pe larg de către literați și politicieni (Napoleon e un exemplu), iar în secolul 20 a devenit un punct esențial în discuțiile despre pace, în urma războaielor mondiale. O dată cu crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, ce avea să devină Uniunea Europeană, primii pași către crearea unei Europe federale au fost făcuți. Se baza pe principiile de pace comună și prosperitate, liber schimb de bunuri, capitaluri și oameni precum și pe ideea unei Europe unite și puternice cu șanse mai mari de a concura cu marii jucători internaționali (SUA, Japonia, China).

Deci, dacă Uniunea Europeană a debutat cu mari speranțe, cum a ajuns la sentimentul de deziluzionare pe care îl simt mulți în ziua de azi. Din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană a adus multă schimbare pe care mulți nu o așteptau sau nu o doreau. La început, se vorbea despre o prosperitate economică continuă și liber schimb în anii de creștere explozivă ai Europei de Vest (anii 60 și 70); dar începând chiar cu anii 80, populația a crescut foarte mult, laolaltă cu diferențele de venit. Clasa de mijloc a devenit clasa muncitoare iar clasa de mijloc-sus i-a luat locul peste tot în lumea dezvoltată fără vreun motiv și fără o vină a persoanelor afectate. OpiRO use intextnia publică și-a întors atenția către ceea ce era la îndemână: migrația și plățile către UE.

Și are sens: schimbările pe care le vezi trebuie să fie cele care îți afectează viața, deoarece înainte să apară, viața era pur și simplu…minunată. Doar că…uneori nu are sens: declinul clasei mijlocii a început înaintea migrației din interiorul Europei (care a însemnat și o mișcare a celor cu înalte calificări dinspre Est spre Vest). Partea de Est a Uniunii Europene este învinuită pentru scăderea nivelului prosperității în timp ce partea de Vest este acuzată că ține toate resursele pentru sine.

Deci putem vorbi de un viitor al Uniunii noastre deja bătrâne dar încă fragile? Eu cred că da deoarece văd Uniunea ca un element cheie al prosperității comune. Consider că putem beneficia cu toții de o piață internă puternică și unită, de libertatea de mișcare și de amestecul cultural. Consider că se construiește o înțelegere culturală mutuală și se stabilește un fundament puternic pentru pace și stabilitate. Nu Uniunea Europeană este cea care aduce sărăcia…dar despre asta, într-o altă zi.

[English]

You might also like: