Top 5 limbi străine predate în scolile şi liceele de stat din România

[English]

Nu există în România nicio instituţie de învăţământ care să nu aibă un program de limbi străine. Măcar o limbă străină este predată pentru o periadă mai îndelungată dacă nu chiar intensiv şi cel puţin o alta în paralel. În alte cazuri sunt cel puţin două limbi străine iar elevul are ocazia să aleagă ceea ce îi este pe plac. Mai este de menţionat şi faptul că multe şcoli sau licee au programe bilingve complexe.

În perioada comunistă limbile străine de bază predate în unităţile de învăţământ erau rusa şi germana. Lucrurile cel puţin din acest punct de vedere s-au schimbat acum iar curricula include multe şi diferite posibilităţi.
Conform rezultatelor studiului „Key Data on Teaching Languages at School in Europe întreprins în 2008 sub îndrumarea EACEA (Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură din cadrul Comisiei Europene), limba străină cea mai predată în România este limba engleză. Unii copii norocoşi au ocazia să se familiarizeze cu ea încă de la grădiniţă însă în general se introduce în programă din clasa a doua primară. Explicaţia este evidentă: după cum putem vedea şi pe Harta Limbilor Lumii, limba engleză este foarte popular şi folosită în întreaga lume şi acest lucru transformă cunoaşterea ei într-o necesitate.

Cea de-a doua limbă străină populară este limba franceză iar ce-a de-a treia este limba germană conform studiului citat. Limba italiană este următoarea iar spaniola cea de-a cincea dar pot fi şi excepţii.
Ofertele sunt generoase iar mulţi copii optează pentru o şcoală sau un liceu cu predare intensivă într-o anumită limbă, fie ea printre cele menţionate sau nu.

În zonele în care densitatea minorităţilor este mare limbi ca ungara, ucraineana, sârba, slovaca, ceha sau croata sunt predate de asemenea. Acest lucru nu înseamnă însă că ele trebuie considerate limbi străine deoarece considerentele pentru care sunt predate în zonele respective sunt diferite ceea ce înseamnă ca aceste cazuri izolate nu fac obiectul articolului de faţă. Din acest punct de vedere este o chestiune secundară datorată mai mult structurii societaţii decât procesului de învăţământ în sine.

Se pare că toate schimbările la nivel social duc la schimbarea viziunii dar şi a procesului de învăţământ. Nu este o problemă să întrebi un tânăr în România ceva în limba engleză însă dacă vei încerca acest lucru cu o persoană mai în vârstă şansele de a obţine un răspuns ar fi mult mai mari dacă în loc de engleză ai folosi germana sau rusa.

You might also like: